Summer Well 2015 aproape c-a dezamăgit

A mai trecut o ediție de Summer Well, dar de data asta una nu foarte reușită. A fost grăbită și a trecut pe lângă tine pe nesimțite. De asemenea ce am mai putut observa a fost o împărțire a publicului mai radicală decât precedentele ediții. Sau abia acum o observ eu.

Summer Well spune că ar fi un festival „like a holiday”. Problema este că două zile între orele 15.00 și 1.00 noaptea nu prea reprezintă holiday. Iar când artiștii îți încep la 17.00 și porțile se deschid la 15.00, poți să fii sigur că nu toți (ba sigur mai mult de 80%) nu au timp să se bucure de ce e în zona de festival ca să vadă artiștii.

De asemenea mai adaug timpul de concert ale trupelor care a fost, pentru început de 30 de minute (atâta cântă trupele anonime la festivalurile mari pe la scene super mici) și o oră și un sfert Foals (o oră și un fucking sfert!!!). Când să te bucuri de ele?

Prin urmare, un prim minus care deja începe să se resimtă este timpul. Timpul e prea scurt ca să te bucuri ca lumea de Summer Well. Spun asta fiindcă nici ediția asta și nici cea trecută nu am reușit, oricât de bine m-am organizat, să văd tot ce se întâmpla în festival.

Al doilea minus este Domeniul Știrbey. Nu mai merge să faci un festival acolo. Locul e zonă rezidențială, de aceea totul se oprește la 00.45 maximum, fiindcă nu se mai poate altfel. Apoi stai să te gândești, am venit la un festival „like a holiday” sau în parcul din spatele blocului la niște concerte?

Al treilea minus e reprezentat de lipsa alcoolului după 1.00 noaptea. Ce înseamnă asta? Nu mai am voie să beau o bere de plecare? La nici un stand nu s-a mai oferit bere la ora 1.00 duminică seară. Nu prea am înțeles foarte bine de ce, dar așa ceva nu se face.

Ceea ce am mai observat a fost o împărțire radicală a publicului. Pe de o parte aveam tinerii veniți pe petrecere și corporatiștii obosiți după o săptămână de muncă care, la mare distanță de scenă, urlau de niște steaguri. Păcat. Revenim la ideea de cultură de festival, ceea ce la noi lipsește cu desăvârșire.

Poate am fost puțin rău, dar vreau să fiu sincer. Summer Well s-a împărțit brusc în două generații: cei avizi să-și vadă trupele british-indie care sunt tinerii și cei care vin să se relaxeze și să mai audă o muzică bună pe care, probabil, au crescut. Se pierde puțin targetul sau cum?

Pun problema așa pentru că s-au iscat foarte multe neînțelegeri atât în timpul festivalului cât și în online. Iar probleme au fost mai mult de fițe decât de distracție. Iar eu și cu fițele nu prea mă mulez.

Adică, pentru mine, când spui festival de muzică, înțeleg distracție, junkăreală, oleacă de exotism, spectacol, băutură și adrenalină. La Summer Well am văzut păturici, fețe strâmbate la orice îmbrânceală, legănări adormite, amenințări pentru orice picătură de apă cursă pe vreun umăr și așa mai departe. Pe scurt, fițe.

Fițe, oboseală și oameni veniți mai degrabă DOAR să se relaxeze. Nu să participe la un festival precum se face. Iar asta-mi dă de gândit cu privire la următoarea ediție de Summer Well. Simt că încep să nu mai fac parte din targetul lor ca festival și asta nu din pricina trupelor, ci a atmosferei.

Kasabian @ Summer Well 2015

Ceea ce m-a făcut să uit pentru momente bune lucrurile așternute mai sus sunt oamenii de care am fost înconjurat și cu care m-am super distrat acolo. Pe această cale vreau să le mulțumesc sincer, cu precădare pentru un moment de la Kasabian la care am făcut referire pe Facebook. Din „cauza” lor vine acel „aproape” din titlu.

Acesta-i probabil cel mai de „hatăreală” articol pe care, probabil, îl veți citi pe întreg internetul despre ediția 2015 a SW. Eu, totuși, sper la mai bine. 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *