In Transylvania la prima ediție

Dacă am fost la prima ediție, îmi propun ca de acum înainte să fie o tradiție. Da, cam acesta-i gândul cu care am plecat de la In Transylvania.

Nu am eu cine știe ce experiență vastă în festivaluri sau organizarea acestora, dar mi-am propus s-o câștig mergând din vara asta în viitor la cât mai multe. Astfel că urmează Padina Fest și Summer Well.

#nofilter #instaconcert #concert #intransylvania #music #festival #ig_romania #romaniamagica #fun #instanight

A photo posted by Adrian Anghel (@adispune) on

Revenind la subiect, pot spune că In Transylvania nu m-a dezamăgit, vremea în schimb, da. Cred cu tărie că un asemenea festival cu un line-up atât de frumos, cu conceptul prezentat și activitățile din interior, nu merita un așa tratament de la vreme. Noaptea, frigul era îngrozitor, adică nu, răcoare a fost pe tot timpul șederii mele acolo, doar am fost la poalele munților, însă dacă la această răcoare mai adaugi și-o ploaie rece, lucrurile devin tare posomorâte. Astfel că vremea a adus cu ea singurul motiv urât la acest eveniment – mocirla. Ca o sugestie, poate, schimbarea dății? O mai atentă monitorizare a vremii? Da, natura nu poate fi controlată, oricum.

Presupun ca ati sfarsit munca la birou, asa ca va salut de la #intransylvania! 🙂

A photo posted by Adrian Anghel (@adispune) on

Nu trebuie să știi fizică cuantică încât să-ți dai seama de structura și soliditatea pământului de pe o pârtie sau fostă pârtie de ski. Nu trebuie să fii as în matematică încât să-ți dai seama că o ploaie pe un astfel de sol va aduce mocirlă cât să-ți iei și pentru acasă. Ideea este că nu mulți ne-am pregătit pentru mocirlă, așa că a trebuit să îndurăm nămolul și răceala apei. Învățătură de minte pentru la anul, când sigur voi veni cu bocanci.

#Alternosfera la #intransylvania. #concert #show #music #festival #instamusic #summer

A photo posted by Adrian Anghel (@adispune) on

Partea interesantă este că prima dată când am pășit, piciorul mi s-a dus până puțin mai sus de gleznă în noroi. A fost amuzant, dar așa-i și la festivalurile din afară, chiar la cel mai mare – Glastonbury. Noroi, mozoleală, natură și distracție – în condițiile date.

Mai sus v-am spus singura parte rea, apei să mă credeți că-i singura. Sonorizarea a fost bună, m-am bucurat de live-ul celor de la Alternosfera sau Subcarpați relaxat, iar scena cu jocul de lumini, ca amplasament, structură, imagine de ansamblu – nimic de reproșat. De amintit, e ediția pilot.

Mâncarea a fost nemaipomenită. N-am mai mâncat o ciorbă de perișoare atât de bună de.. pfoai, nici nu mai știu când. De 12 lei (=2 jetoane), mâncai destul de bine. Cam 3-4 jetoane (dacă adaugi și berea) costa un prânz bun (asta dacă bei două beri la prânz). Desertul sau orice tip de mâncare dulce, eu unul, nu am găsit în zona festivalului.

Telefonul ți-l puteai încărca la Xbox tent unde se cuvenea și savurarea unei beri reci sau cafea. Bineînțeles că te puteai juca pe Xbox și aveai parte de Wi-Fi gratis. Bine, eu is mai conectat cu natura de felul meu și nu prea mă duc la festivaluri ca să mă joc pe Xbox, însă pentru găștile pornite pe competiție, dimineața spre prânz, merge un joc. Wi-Fi-ul l-am folosit pentru actualizări pe net.

În camping spațiul a fost mai mult ca suficient, mă tem însă că pe viitor, dacă acest festival capătă o anume greutate, locul se va dovedi a fi o problemă. Lățimea pârtiei nu mi s-a părut suficientă pentru un număr foarte mare de oameni, iar faptul că porțile de intrare la festival se aflau în dreapta scenei nu era în tocmai ok. De asemenea mlaștina din fața scenei era destul de mare.

Ceea ce vreau să spun este că într-un viitor mai îndepărtat, modalitatea aceasta de organizare și locul de festival nu știu cât vor fi de ajutor. Momentan este ok. Campingul iarăși foarte ok, dar cum am zis, dacă ar fi venit peste 5000 de persoane, ar fi stat ca sardinele în RATB. Nu aruncați cu roșii, nu am făcut măsurători, poate am judecat eronat.

Ca activități, aveai de unde alege. Salvamontul a organizat un workshop despre aplicația acestora și cum să urci în siguranță pe munte, în timp ce la aruncarea cu sulița, istoria armelor, tir cu arcul sau splashers aflai lucruri noi într-un mod practic și distractiv. Parc Aventura era și el foarte aproape dacă doreai adrenalină maximă pe mega tiroliană.

Ca servicii, WC-urile și dușurile, ambele curate și chiar nu am nimic de obiectat, ba sunt plăcut surprins. Cât despre siguranță, nu știu la ce concert / festival m-am mai simțit atât de safe. Jandarmeria și o firmă privată de pază au avut oameni la fiecare colț în patrulare. Oarecum exagerat puțintel fiindcă știm reacția unora dintre persoanele care merg la astfel de evenimente față de acești oameni. Totul a fost bine până la urmă.

Felicitări organizatorilor pentru o ediție pilot reușită a acestui festival și sper să ne auzim cu bine la ediția viitoare! 🙂

Pe contul de Instagram mai urc fotografii cu drumeția și ce s-a mai întâmplat pe acolo. Povestea continuă pe hashtagul #InTransylvania.

6 thoughts on “In Transylvania la prima ediție

  1. Mulţumesc pentru feedback-ul argumentat. Ne ajută foarte tare. Punem pe listuţă ce e de îmbunătăţit pentru ediţiile următoare.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *