Fotbal cu emoție

Luni și marți la Sala Sporturilor din Pitești a avut loc Copa Coca-Cola între licee la fotbal feminin și masculin. Iar asta-i ultimul lucru pe care voi încerca să vi-l spun formal în articolul acesta.

Am participat și anul trecut la finala acestei competiții și s-a lăsat cu lacrimi de fericire și tristețe, dar per total cu patru echipe de învingători. De data asta am vrut să mă conving și de cum se simte parcursul până la grandiosul moment al finalei, așa că am tras o fugă până acasă, i-am văzut și pe ai mei și am văzut și niște copii la treabă. copacocacola-pitesti-2015

Nu-i nicio diferență între finala mare și drumul spre ea, fiindcă într-o competiție knock-out, realizezi că fiecare meci e o finală în sine. Prin urmare emoțiile au fost mari, cel puțin la fete și la ele o să mă rezum.

Finala regionalei de la Pitești a fost între Liceul Tehnologic Forestier Curtea de Argeș (vă închipuiți cu cine am ținut) și Liceul Tehnologic Auto din Craiova. A fost un meci în care lumea s-a ridicat de vreo câteva ori în picioare, s-au pus multe mâini în cap și s-au vărsat multe lacrimi, atât în timpul meciului cât și după.

11 goluri s-au marcat, dar felul în care au venit aceste goluri a ridicat meciul la nivelul unei adevărate finale. Cu două minute înainte de timpul regulamentar de joc, fetele din Craiova conduceau cu 5-3.

#copacocacola2015-pitestiLa 5-3, profesoara liceului din Curtea de Argeș avea lacrimi în ochi, iar cu acele lacrimi striga spre încurajarea elevelor. Nu am auzit niciodată un altfel de cuvânt decât „haideți fetelor!” sau „hai că se poate!”. Câmpurile semantice de aici se îmbogățesc. Iar lacrimile din ochii profesoarei nu erau de resemnare, vă spun sincer. Erau lacrimi de mândrie, de optimism. Optimism care a oferit rezultate în timpul regulamentar. S-a intrat în prelungiri 5-5.

La unul dintre golurile primite de gazde mai ușor, portărița a fost încurajată de întreaga bancă cu un domn, nu știu dacă părinte sau profesor, spunând: „Nu-i nimic, Ștefania, hai mai atentă!”.

În prelungiri, fetele din Craiova au părut cu ceva mai multă experiență, experiență acumulată nu din participările la Copa Coca-Cola ci din practica sportului în sine. Am aflat ulterior că fetele practicau sau practicaseră fotbal, ceea ce m-a bucurat într-un fel, dar și întristat. Nu știu cât de corect mi se pare să joci cu jucători / jucătoare legitimate la cluburi într-o competiție de amatori. Asta ca o paranteză, căci voiam să spun că fetele au înscris și au dus scorul la 6-5 în favoarea lor.

De aici s-a jucat pe contre până la finalul prelungirilor, când s-a auzit sirena și meciul s-a încheiat oficial. Băncile de rezervă și terenul au fost apoi eliberate rapid pentru a face loc finalei de băieți, așa că am ieșit până afară ca să văd cum stau lucrurile. Fetele din Curtea de Argeș erau în lacrimi și foarte dezamăgite, dar când Toma s-a dus să-i ia interviu profesoarei Liceului Tehnologic Forestier din oraș, aceasta a spus cu ochii-n lacrimi: „Sunt foarte mândră de fetele mele!”

Din păcate nu pot să povestesc aceleași lucruri și despre finala băieților.

Pe 30-31 mai în Parcul Tineretului, intrarea Șincai, se întâmplă marea finală.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *