De ce lăsăm bacșis? Când lăsăm bacșiș?

Treaba asta cu bacșișul la noi a fost ceva ce am refuzat din toata inima. Ceva ce n-am perceput ca fiind obligatoriu, deși de la orice masă de la care m-am ridicat, mulți au băgat bani buni peste în nota de plată.

Întrebarea este: de ce?

De câte ori am mâncat în oraș, în toate localurile cărora le-am trecut pragul în țara asta, dar și afară, o singură dată am simțit nevoia să las și bacșiș. S-a întâmplat la un PizzaHut unde, o doamnă, a fost atât de binevoitoare și mi-a oferit o așa bună dispoziție încât am zis că n-am cum să n-o răsplătesc cumva.

Dar și această răsplată vine destul de ciudat. Cam ce dorim să demonstrăm cu asta? Nu e o formă de răsplată a sclavagismului? Da, oricât de urât sună, cu toții ne-am lovit de expresia „hai să-i lăsăm și lui / ei (în funcție de cine ne servea) ceva”.

Mie-mi sună umilitor, oarecum. Și-n plus, nu suntem în America unde salariul unui chelner se bazează și pe bacșișul pe care-l primește. Suntem în România, iar aici nu suntem obligați de nimeni să punem bani în buzunarul unui cineva care, oricum, este plătit să-și practice munca.

Este ca și cum te-ai duce la doctor și i-ai pune bani în buzunar ca să te trateze mai bine, deși este treaba lui să facă asta. Și nu e ca și cum nu se întâmplă pe la noi.

De neînțeles.

Apoi vine momentul în care ne decidem cât să lăsăm. Cu toate acestea nu ne-a oferit nimic. Mâncarea poate c-a întârziat, o picătură de vin probabil c-a vărsat pe masă sau poate nu s-a întâmplat nimic din toate acestea. Dar de ce să lăsăm?

Cărui fapt i se datorează această acțiune? Ce vrem să demonstrăm? Că avem bani? Că avem etică? Nu se clasează nicăieri în etică treaba asta. Atunci, ce?

80% dintre chelnerii pe care i-am întâlnit n-au dat doi bani pe clienții lor. Bine, nici eu nu m-am perindat prin restaurante de cinci stele Michelin, dar un „bună ziua”, un zâmbet și „vă mai așteptăm pe la noi!” nu strică. De puține ori am auzit și asta.

Când să lăsăm bacșiș?

Din ce am observat atât din cum am procedat eu cât și cei din jurul meu, bacșișul e ceva random. Practic e un reflex ce s-a format defectuos în client și vine ca o normalitate la final de masă. Nici nu contează dacă a fost bună mâncarea sau serviciile.

Trebuie, categoric, să scoți clientul din sărite ca să nu vezi bacșiș. Ceea ce e grav. Pentru că așa s-au format toate nenorocirile la noi. Așa și taximetriștii își permit să nu-ți mai dea restul, pentru că noi acceptăm. Noi suntem pe principiul „las-o, bă, că merge și așa”.

Nu, e momentul să mai schimbăm nițel felul cum gândim.

Din punctul meu de vedere, chelnerul trebuie să-ți ofere acel feeling de gazdă care te primește cu bine și te face să te simți ca acasă. Să-ți zâmbească, să-ți dea o stare de bine.

Serviciile trebuie și ele să fie după cum ne sunt promise. Adică, dacă urmează ca felul I să ajungă în 15-20 de minute, păi să se încadreze oarecum în acest timp. Poate că vă sună exagerat, dar contează.

Formele de salut contează, tonul contează. Sunt o sumedenie de lucruri de care ar trebuie să depindă acest bacșiș cu adevărat. Să te facă să scoți din buzunar mai mult, deși, încă o dată, nu sunt de acord.

Cine ar mai putea primi bacșiș și am mai văzut dându-se, deși e foarte bine plătit, e bucătarul. De obicei el are cea mai mare influență, fiindcă pune amprenta localului prin mâncarea ce-o prepară. Da, am văzut oameni mergând în spate și plătind bucătarul.

Din câte știu eu, oamenii aceștia sunt plătiți pentru treaba pe care o fac. Cunosc personal oameni care lucrează pe aceste posturi și vin cu sute de RON pe zi acasă. Și-i întrebi și vezi că doar și-au făcut treaba ca în orice altă zi… nimic excepțional.

Poate sunt chitros, poate sunt un egoist și un zgârcit, dar nu mă pune să scot bani din buzunar că să-i pun în buzunarul unui om care nu mi-a oferit nici o experiență inedită în localul respectiv și e oricum plătit să mă servească.

Ariel a scris și el despre treaba asta, așa că vă invit să priviți sondajul din articolul acestaE crunt.

Voi lăsați bacșiș pe unde vă duceți? Cum explicați fenomenul acesta?

Vă las mai jos un video fin despre fenomenul acesta. A tot fost distribuit pe interneți.

sursă foto

2 thoughts on “De ce lăsăm bacșis? Când lăsăm bacșiș?

  1. cum ti-a oferit tanti aia de la pizza hut buna dispozitie? ofera si la pachet?

    eu las bacsis cand cer bere și primesc bere rece, după 3 minute de la comanda.

    sau cand pizza este bine făcută iar ospătarul îmi aduce sosuri fără să îi cer.

    altfel, las doar cât să primesc rest rotund.

    1. Am putut lua și la pachet o porție, Răzvan. Da, a avut grijă și în mod special a avut grijă să avem o experiență frumoasă în acel restaurant. Ne-a vorbit cald, pe un ton plăcut, ne-a servit exemplar precum și discuția cu dânsa a fost frumoasă. Nu am avut cum să nu las. 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *