5 probleme ale țării care denotă cine suntem

Țara arde mai tare ca niciodată, dar nu-i ca și cum nu ne-am făcut-o cu mâna noastră. Ba mai mult! Problema încă o croșetăm cu mâna noastră și suntem foarte fericiți de asta.

Nu schițăm nimic, nu facem nimic, dar în interiorul nostru suntem mai revoltați ca niciodată. Ieșim câte 5-6 la Universitate, dar uităm de ce ieșim și că am ieșit aproximativ degeaba în noiembrie, anul trecut.

Bătrânii de peste 65 de ani, care urmăresc A3, care n-au cine știe ce cultură, în afară de cea îndoctrinată acum mulți ani, pe stil arhaic, rămân cei care ies la vot. Rămân cei care comentează. Rămân cei care vor drepturi. Rămân cei care sunt mințiți, iar noi plătim pentru lenea noastră.

Noi rămânem în case și ne batem cu pumnii în piept că n-avem pe cine vota. Că toți sunt niște hoți.

Noi, de fapt, ăștia tineri, nici măcar n-avem vreo treabă cu socialul și politica. Deși ocazional ar cam trebui. Deși ocazional se pune grav problema de „a trebui”.

În fine, haideți să vă arăt CINCI dintre problemele actuale care sunt uimitoare, dar pentru care plătim acum cu vârf și îndesat pentru ce n-am reușit, din lene, să facem în urmă cu puțin timp:

Anul 2016, CFR Călători în continuare își bate joc

Să nu creadă băieții de la C.F.R. Călători că dacă-și schimbă site-ul într-unul mai oribil ca niciodată, dar util și mai bagă două-trei oferte cu trenuri spre mare, trec neobservați.

Cazul C.F.R. Marfă, în detaliu prezentat de Digi este doar o bucățică din ce se întâmplă în mafia care începe cu C și se termină în R. Mai bine și-ar spune Căi de Fentare (a statului) Române.

Oamenii aceștia au angajați care sunt plătiți mizerabil, iar călătorii sunt cei care suferă zilnic de înapoierea acestui serviciu. În acest moment, felul în care se circulă în România cu trenul, se circula acum 10-15 ani în Europa (în medie vorbind).

Ce doare mai tare este că pentru mulți reprezintă o plăcere să meargă cu trenul. La fel și pentru mine. Numai că atunci când zărești așa ceva, tot ce-ți dorești este să ajungi teafăr la destinație.

Mai apoi, întârzierile și lipsa infrastructurii sunt la ordinea zilei. Drumul dintre Pitești și București este de 108 km, pe care adesea cu trenul (sub întârziere) i-am făcut chiar în 50-55 de minute.

De obicei, din pricina traficului intens pe linia respectivă, un IR trebuie să facă două ore și un pic ca să parcurgă 108 km.

Interzicerea evenimentelor stradale în București

Primărița voastră faină (că io nu-s bucureștean și vai ce mândru sunt să nu fiu) s-a gândit să interzică de acum înainte evenimentele stradale (fie că-s cross-uri, concerte, relaxare, nițel sport – vezi Kiseleff).

Motivul? Cică traficul devine blocat dinspre aeroport din cauza acestor evenimente.

Între timp, la Paris, capitala aia și-așa destul de zbuciumată de multe probleme cu terorismul și alte extremisme de pe la ei, Bulevardul Champs-Elysees este rezervat câte o duminică pe lună numai pentru pietoni.

Ne mai întoarcem 10 ani în urmă și cu treaba asta. Dar ea „oferă bani organizatorilor”. Mereu banii…

Acest lucru este posibil numai pentru faptul că bucureștenii au votat o non-valoare care nu are nici cea mai mică expertiză în administrație și a dovedit acest lucru încă din campania aia diluată pe care a dus-o.

Nu te mai poți lua cu cineva care nu e ortodox

Instituția aceea de mafioți, la care lumea merge să se roage și să semneze petiții idioate, a mai făcut o treabă bună.

În urma întâlnirii capilor, care se pare că s-a întâmplat în Creta, acolo unde oricine merge să facă o întâlnire babană, s-a decis că nu poate să existe căsătorie între un ortodox și un ne-ortodox.

Mai mult, dacă tu ești ortodox, iar persoana iubită nu e creștină, mai bine fugi departe, că aici n-ai nici o șansă să faci o casătorie.

Logic nu există cuvinte pentru treaba asta. Iar oamenii încă mai vorbesc despre trimișii lui Dumnezeu, dar nu observă anularea drepturilor noastre de tot timpul.

Păi să fi zis un anumit Dumnezeu: Nu, omul nu e ortodox, nu te poți căsători cu el… cred că-l apuca și pe el râsul.

Să tăiem copacii. Toți copacii!

Non-valoarea care face și desface fără să știe ce face și desface mai iese o dată la rampă. Ba nu, de două ori.

Acum s-a pus pe tăiat copacii de pe Kiseleff, că erau bătrâni și uscați săracii. Nicicum nu erau noxele emise de mașini care i-au adus în halul ăsta.

Ca să nu mai spunem că mulți dintre ei aveau trunchiuri demne, după cum se poate vedea și din fotografii și nu stăteau să cadă prea curând.

Apoi a pus un labagiu s-o ajute la conducerea primăriei unei capitale care este țară membră U.E.

Cât o mai fi în UE și când s-o transforma în MUIE, rămâne de văzut.

Suntem într-un continuu interbelic

Pe principiul latinesc perpetuum mobile, se pare că încă ne aflăm în interbelic. Doar că războaiele stau mereu să vină și mai puțin să se țină.

Interbelicul din capul nostru izbește televizoarele prin imagini cu tancuri și nave printr-o Mare Neagră de gunoaie.

La Bacalaureat, elevii n-au înțeles ce înseamnă interbelic. Pare-se că n-au dat nici pe la istorie.

Ultima Noapte de Dragoste, Întîia Noapte de Război. Ăsta era romanul pe care-l căutați. Și uman și real. Ca să mergeți la sigur.

Bineînțeles, nu putem învinui elevii în totalitate. Profesorii merită și ei bucata lor, pentru că nu știu să vorbească și în alți termeni decât citiți bibliografia că din ea vi se va da.

NICIUNUL nu știe să reliefeze pe bibliografia asta. Dar, după cum am auzit pe la vreun examen de pedagogie recent: învățătura este un har divin. Aș lega asta cu punctul de mai sus, că par a merge mână în mână și cu alte principii.

Educația este unul dintre punctele devastate ale țării la momentul actual. Dar cine să facă ceva?

Concluzii în aer

Nu am concluzii pentru articolul acesta. Am vrut doar să vă înfățișez câteva dintre problemele cu care ne confruntăm în ultima perioadă.

Sunt relativ ușoare, acceptabile, discrete, de genul celora care nu creează buzz mediatic mai mare decât o nuntă a vreunui fotbalist celebru.

Ah, ar fi una… da, oficial mi s-a acrit aici. Nu mă voi opri niciodată din a scrie ce mă calcă pe copite, dar prima oportunitate de plecare undeva departe va fi și ultima.

Să trăiți bine!

7 thoughts on “5 probleme ale țării care denotă cine suntem

  1. Chestia cu luatul si neluatu ortodoxilor nu este noua. Ea exista si inainte. Insa intalnirea tde la Creta a schimbat putin regula. Acum e mai stricta regula casatoriei cu un necrestin. Si nu Cred ca este o problema a tarii. Unele reguli bisericesti ar trebui sa ramana bisericesti si unele reguli lumesti sa ramana lumesti.

    Problema tarii acesteia este ca la capitol de religie nu exista cunoastere a regulilor bisericesti. Baricada religioasa este de vina ca nu comunica ce, cat si cum trebuie, iar baricada anti-religioasa face prea mult zcomot pentru nimic.

    1. Eu nu sunt de acord cu nimic din ceea ce înseamnă bisericesc, religios ca instituție. Mi se pare că se bagă agresiv în viețile oamenilor și anulează drepturi de la un timp. Regula asta încurcă grav treburile “lumești”. Îngrădește. Or eu nu voi accepta să fiu îngrădit și este o problemă a țării pentru că acceptă asta.

      1. 1. Regula se refera doar la casatoria religioase. Scuze ca nu am specificat aceast fapt de la inceput.
        Nu cred ca aceasta regula luata la nivelul central al (aproape) tuturor bisericilor religioase incalca dreptul constitutional la casatorie religioasa, atat timp cat, tot prin constitutie, fiecare religie recunoscuta ii este recunoscut un statut.
        2. Regula casatoriei religioase este asa acum :
        -daca sotul/sotia este crestin/a de alta confesiune casatoria se faca cu dispensa de la episcopul locului si cu dorinta de a creste copii in credinta ortodoxa
        -daca sotul/sotia nu este crestin casatoria religioasa nu mai are loc.
        – episcopul locului decide cand se da dispensa.

        3. Daca nu aveai nimic cu ce inseamna bisericesc nu incepeai cu formularea “Instituția aceea de mafioți”. Cred ca BOR, institutia pe care o numesti a fi de mafioti, nu este o institutie chiar asa de mafiota. Ceea mai mare institutie mafioata dim tara este chiar Statul roman. El are pe maini bugetele educatiei si sanatatii, care din 1989 isi bate joc.
        Desi si Biserica, ca institutie, are problemele sale, nu cred ca ea manageriaza spitalele si scolile.
        Da s-au construit multe bisericii si s-au inchis multe scoli si spitale. Insa spitelele de stat au fost inchise de un guvern, iar scolile inchise sunt din satele in care locuitorii sunt batranii sau copii au plecat cu parintii in alte parti.

        1. Alex, nu vreau să deviez, dar cred că la tine e vorba despre ideea de Dumnezeu exprimat prin biserică. Nu e așa. Biserica a demonstrat ani de zile că nu are treabă cu Dumnezeu și ce ar fi trebuit să însemne El. Mai apoi, dacă vreau să fac o căsătorie pe rit normal, mă încurcă.

          Uite câte mi-ai înșirat la subpunctul doi, numai ca eu și persoana cu care vreau să-mi împart restul vieții să ne prezentăm așa în fața unui Dumnezeu. Ți se pare în regulă? Îți sună în regulă?

          Hai că fac așa, devin necreștin și vedem unde se ajunge. :))

          1. Nu m-am referit la ideea de Dumnezeu exprimat prin biserica, ci la ideea de Biserica si regulile ei, chiar daca biserica exprima si ideea de Dumnezeu.
            “Biserica a demonstrat ani de zile că nu are treabă cu Dumnezeu și ce ar fi trebuit să însemne El. ” Din pacate aici cam ai dreptate. Nici noi ca membri ai bisericii si nici multi preoti nu mai avem treaba cu Dumnezeu. Si nu mai vreau sa continui ca se stie si s-ar scrie o gramada. Dar as vrea sa incepem sa schimbam si sa nu mai dam cu pietre. Preotii si reprezentantii bisericesti, ca si alesii, sunt cei pe care ii meritam.

            “Mai apoi, dacă vreau să fac o căsătorie pe rit normal, mă încurcă.”
            1. Ce inseamna normal la tine
            2. Cu ce te incurca.

            Regulile laice romanesti nu te incurca oare?
            Uitate numai la ce se cere la casatoria civila/laica :
            “Căsătoria se încheie de către ofiţerul de stare civilă la sediul serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor, al primăriei în a cărei rază de competenţă teritorială îşi are domiciliul ori reşedinţa unul dintre viitorii soţi sau, după caz, la un sediu destinat acestui scop, stabilit de primarul unităţii administrativ-teritoriale respective.

            Căsătoria se poate încheia în afara sediului serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau, după caz, al primăriei competente, cu aprobarea primarului.

            Căsătoria poate fi încheiată la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau, după caz, la o altă primărie decât cea în a cărei rază teritorială domiciliază sau îşi au reşedinţa viitorii soţi, cu aprobarea primarului unităţii administrativ-teritoriale unde se încheie căsătoria.

            Dosarul actului de căsătorie cuprinde, după caz, următoarele documente:

            I. Între cetăţeni români:

            1. Declaraţia de căsătorie, conform anexei nr. 23 din Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă, aprobată prin H.G.R. nr. 64/2011, se face personal de către viitorii soţi, în scris, la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau, după caz, la primăria competentă, misiunea diplomatică ori oficiul consular unde urmează a se încheia căsătoria. În declaraţia de căsătorie, viitorii soţi vor arăta că nu există niciun impediment legal la căsătorie şi vor menţiona numele de familie pe care îl vor purta în timpul căsătoriei, precum şi regimul matrimonial ales.

            2. Documentul cu care se face dovada identităţii, în original şi în copie.

            3. Certificatul de naştere, în original şi în copie.

            4. Certificatul medical privind starea sănătăţii, întocmit pe formular-tip, care trebuie să poarte numărul de înregistrare, data certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului; certificatele medicale sunt valabile 14 zile de la data emiterii şi trebuie să cuprindă menţiunea expresă că persoana se poate sau nu se poate căsători; certificatele medicale emise de instituţii medicale în străinătate pentru uzul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României trebuie să conţină toate rubricile şi să fie însoţite de traducerea în limba română legalizată, cu apostilă sau supralegalizare, după caz.

            5. Autorizarea instanţei de tutelă în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul cel care cere încuviinţarea pentru încheierea căsătoriei, în cazul existenţei unor impedimente rezultate din condiţiile de rudenie firească sau adopţie, în condiţiile prevăzute de lege.

            6. Avizul medical, dovada încuviinţării părinţilor ori, după caz, a tutorelui şi autorizarea instanţei de tutelă în a cărei circumscripţie minorul îşi are domiciliul pentru încheierea căsătoriei, în cazul existenţei unor impedimente legate de vârsta matrimonială.

            7. Declaraţie, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 27 din Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă, aprobată prin H.G.R. nr. 64/2011, din care să rezulte că cei 2 soţi nu cunosc niciun motiv de natură legală care să împiedice încheierea căsătoriei.

            8. Documente, în original şi în copii, traduse şi legalizate ori certificate de ofiţerul de stare civilă, din care să rezulte desfacerea sau încetarea căsătoriei anterioare, dacă este cazul:

            – certificatul de despărţenie sau de divorţ;

            – certificatul de naştere sau de căsătorie, cu menţiunea de desfacere a căsătoriei;

            – sentinţa de divorţ rămasă definitivă şi irevocabilă;

            – certificatul de deces al fostului soţ.

            9. Aprobarea primarului pentru încheierea căsătoriei în afara sediului primăriei, la cererea persoanei interesate, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 24 din Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă, aprobată prin H.G.R. nr. 64/2011, precum şi documente justificative în susţinerea cererii.

            10. Încuviinţarea primarului sau a comandantului navei, consulului, diplomatului cu atribuţii consulare pentru încheierea căsătoriei înainte de împlinirea termenului de 10 zile de la afişarea declaraţiei de căsătorie, la cererea persoanei interesate, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 25 din Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă, aprobată prin H.G.R. nr. 64/2011.

            Căsătoria se încheie după 10 zile de la afişarea declaraţiei de căsătorie, termen în care se cuprind atât data afişării, cât şi data încheierii căsătoriei.

            În cazul în care căsătoria nu s-a încheiat în termen de 30 de zile de la data afişării declaraţiei de căsătorie sau dacă viitorii soţi doresc să modifice declaraţia iniţială, trebuie să se facă o nouă declaraţie de căsătorie şi să se dispună publicarea acesteia; în cazul expirării termenului de valabilitate a certificatelor medicale prenupțiale, viitorii soți sunt obligați să obțină și să depună certificate medicale valabile.”

            Deci uitate cate reguli vor laicii? Aste nu incurca? Astea iti suna in regula ?

  2. Acest acte civile sunt importante, pentru evidența statului. Dar pentru mine religia nu ar trebui să aibă nici o treabă cu vreo hârțogăraie, vreo oficialitate, vreo instituție. De asta nu mă împac eu cu biserica, pentru că religia ar trebui să fie ceva foarte intim, personal, al nostru, lăuntric, nu ce cer ei de fapt. Actele civile sunt importante pentru a marca o diferență față de un cuplu iubit-iubită (nu soț-soție). Sunt multe cazuri în care aceste acte fac diferența, de asta sunt de acord cu ele că sunt necesare, dar biserica?!

    1. Eu as dori sa terminam discutia si sa spun anumite chestii:
      – asa cum statul are niste reguli dupa care se ghideza, asa are si biserica;
      -regulile bisericii poate sunt ceva mai stricte si uneori ciudate pentru cine nu stie;
      -iti recomand sa citesti ceva literatura religioasa, macar in calitate de om care a terminat literele;
      – in cazul in care vrei sa ai o dezbatere ca lumea pe teme religioase eu zic ca mai bine sa le porti pe cineva cu studii teologice si cu cine se pricepe;
      -Nu cred ca modul in care doreste biserica sa oficieze casatoriile este o problema in sine a Romaniei, ci adevaratele probleme sunt cele ce tin de cum administreaza statul banii colectati din taxele colectate.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *